Mestecănişul de la Reci - Managementul adecvat al ariilor naturale protejate Munţii Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului, Tinovul Apa Roşie, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyos şi Mestecănişul de la Reci
Uniunea Europeana Guvernul Romaniei POS Mediu Consiliul Judetean Covasna Instrumente structurale
Managementul adecvat al ariilor naturale protejate Munţii Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului, Tinovul Apa Roşie, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyos şi Mestecănişul de la Reci

Mestecănişul de la Reci

Planul de management 2015-09-21


Planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0111 Mestecănișul de la Reci este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei naturale protejate, el urmând să stea la baza activităţilor custodelui ariei şi al autorității administrației publice locale din spaţiul analizat.

Pe data de 23 septembrie 2015, ora 10.00 a avut loc la Casa de cultură din Ozun întâlnirea de consultare cu factorii interesați aferentă acestui plan de management.

Invitație.

În cursul lunii decembrie 2015 planul a fost depus în vederea aprobării la Ministerul Mediului, Apelor și Padurilor (MMAP), Direcția Biodiversitate. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a aprobat planul prin Ordin. 

Planul de management poate fi consultat și descărcat aici: 

Planul de management Mestecănișul de la Reci, partea I 

Planul de management Mestecănișul de la Reci, partea II 

Planul de management Mestecănișul de la Reci, partea III 

 

Specii protejate

Castorul din Eurasia (Castor fiber): are lungimea variind între 75 și 95 cm, este unul dintre cei mai mari rozatori existenți. Ca loc de trai castorii își aleg un lac, un  râu sau un pârâu, ale cărui maluri sunt bogate în pășuni. Aceste locuri sunt potrivite pentru construcțiile lor, în formă de colibe, zăgazuri sau sate. În cazul în care nu există un lac potrivit pentru a-şi construi bârlogul, castorii își fac propriul lac, construind un baraj pentru a opri un râu. Castorii construiesc vizuini, un edificiu uriaș din mal, păpuriș, beţe și pietre. Activitatea lor se desfășoară în tot cursul anului

Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata): are un corp de dimensiuni mici, lungimea 4- 5 cm. Spatele este cafeniu-pământiu sau cenuşiu. Partea ventrală este albastru-cenuşiu cu câmpuri galbene. Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică. Trăieşte în ape stătătoare. Hrana constă din insecte, viermi, moluşte mici, terestre şi acvatice. Specia este prezent în zona de deal și de munte.

Triton cu creastă (Triturus cristatus): este cea mai mare specie de triton din România. Masculul 13-14 cm, femela 16-18 cm. În timpul reproducerii, femela are un şanţ longitudinal dorsal, iar masculul o creastă dorsală înaltă, zimţată, întreruptă brusc printr-o şa la baza cozii. Consumă râme, limacşi, artropode, mormoloci şi tritoni mai mici. Este o specie vulnerabilă, în anumite zone chiar periclitată.

Broasca țestoasă europeană (Emys orbicularis): este o broască țestoasă de talie mică spre mijlocie (15-25 cm). Culoarea este foarte variabilă, cu țesutul de nuanță ce se extinde de la brun până la negru, cu mici pete sau linii de culoare galbenă. Locurile preferate sunt malurile lacurilor cu vegetație acvatică bogată, precum și zonele mlăștinoase, greu de străbătut de alte animale. Hrana o constituie: crustaceele, scoici, rozătoarele, insecte de apă și pești.

Fluturaşul purpuriu (Lycaena dispar): este un fluture care trăieşte pe pajiști înmlăștinite sau umede, bogate în specii de plante din genul Rumex. Zboară din luna mai până la mijlocul lunii septebrie. În România sunt prezente numeroase colonii și populații cu număr mare de indivizi. Datorită drenării zonelor umede unele populații și colonii au dispărut sau se află în pragul dispariției (Banat, Muntenia). Statutul speciei în România este vulnerabil.

Albiliţa portocalie (Colias myrmidone): este un fluture ușor de recunoscut datorită coloritului dorsal galben strălucitor. Trăieşte în fâneţe, păşuni, tufărişuri. Zboară de două ori pe an: sfârșitul lunii mai- mijlocul lunii iunie si mijlocul lui iulie- septembrie. Larvele se hrănesc cu plantele Cytisus ratisbonensis si C. capitatus. În prezent statutul speciei este vulnerabil.

Lepidopterul (Maculinea teleius): Este un fluture rar, care apare din zonele de șes și până în etajul montan, frecventând în special zonele înmlăștinite, fânețele higrofile, pădurile foarte umede, dar și zonele de tip stepic. Are fondul aripilor albastru, marginile aripilor anterioare negre. Zboară de la sfârșitul lui iunie până în prima jumătate a lunii august.

Dediţei (Pulsatilla patens): este o plantă perenă de 5-30 cm înălțime. Frunzele bazale se dezvoltă după înflorire. Înflorește în martie-aprilie. Florile sunt solitare, violete.

Aldrovanda (Aldrovanda vesiculosa): este o plantă carnivoră care se hrănește cu zooplancton și are nevoie de o apă de baltă cu ph 5.5 - 6.2, care reprezintă o mare raritate. Specia este pe cale de dispariţie. 

Trasee turistice

Habitate

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan si alpin

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 

6120 * Pajişti xerice pe substrat calcaros 

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră

Mestecănişul de la Reci

Mestecănișul de la Reci este un depozit nisipos de vârstă pleistocenă care pe alocuri are
bălţi şi mici lacuri parțial colmatate, cu o floră şi faună diversă, rare pentru România. În prezent
situl este puternic antropizat, cenozele de mesteacăn au fost aproape total defrişate şi în locul lor
s-a plantat pin de pădure. Cenozele ierboase de pajişti au fost puternic modificate prin păşunat.
Situl are o importanţă ştiinţifică deosebită prin speciile higrofile rare pentru România,
reprezentate prin specii higrofile de terenuri slab înmlăştinite şi de margini de mlaştini împădurite.

Calendar noutăți
Meteo
Link-uri utile
Proiect cofinantat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României