Aldrovanda (Aldrovanda vesiculosa): este o plantă carnivoră care se hrănește cu zooplancton și are nevoie de o apă de baltă cu ph 5.5 - 6.2, care reprezintă o mare raritate. Specia este pe cale de dispariţie.
Dediţei (Pulsatilla patens): este o plantă perenă de 5-30 cm înălțime. Frunzele bazale se dezvoltă după înflorire. Înflorește în martie-aprilie. Florile sunt solitare, violete.
Stânjenelul (Iris aphylla ssp hungarica): este o subspecie rară. Exemplarele din subspecia hungarica sunt deseori mai înalte decât cele din genul principal. Înfloreşte în lunile aprilie-mai, florile încep să se deschidă începând de sus în jos. Florile sunt mari, de culoare albastru-violet, cu peri alb-galbeni pe partea superioară.
Curechiul de munte (Ligularia sibirica): atinge 80-150 cm înălţime. Frunzele bazale şi tulpinile inferioare foarte lung pețiolate, triunghiular ovate sau triunghiular reniforme. Florile de culoare galbenă au inflorescență grupate în raceme lungi. Perioada de înflorire în raza sitului este în luna iulie (eventual începutului lunii august). Habitatele plantei sunt câmpiile înalte de rogoz, mlaștinile cu salcie şi mesteacăn, totodată fânețele.
Angelică de baltă (Angelica palustris): este o plantă sălbatică foarte rară în flora noastră. Tulpina înaltă de 50-125 cm este erectă, fistuloasă, puternic costată, cu coastele uşor aripate, ramificată în partea superioară. Frunzele sunt în grupuri de câte 2-3 (4). Peţiolul în secţiune transversală are formă de triunghi aripat. Frunzele tulpinale mijlocii sunt uneori trifoliate. Angelica de baltă este în general o plantă bienală, dar câteodată are nevoie de trei ani pentru a înflori. Se formează umbele cu flori numeroase, lung pedicelate. Petalele sunt albe sau alburii, ovate sau rotunjite. Creşte prin fâneţe umede, turboase, mai ales în tufărişuri.
