Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului

Planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei naturale protejate, el urmând să stea la baza activităţilor custodelui ariei şi al autorității administrației publice locale din spaţiul analizat.

Pe data de 04 septembrie 2015, ora 10.00 a avut loc la Araci întâlnirea de consultare cu factorii intersați aferentă acestui plan de management.

Invitație.

În cursul lunii decembrie 2015 planul a fost depus în vederea aprobării la Ministerul Mediului, Apelor și Padurilor (MMAP), Direcția Biodiversitate. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a aprobat planul prin Ordinul nr. 997 din 27.05.2016. 

Planul de management poate fi consultat și descărcat aici:

Planul de Management Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului, partea I.

Planul de Management Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului, partea II.

Limita Dealul Ciocaș - Dealul Vițelulu, ROSCI0056 în format   .kmz

Fotografii întâlnire de consultare: 

Castorul din Eurasia (Castor fiber): are lungimea variind între 75 și 95 cm, este unul dintre cei mai mari rozători existenți. Ca loc de trai castorii își aleg un lac, un  râu sau un pârâu, ale cărui maluri sunt bogate în pășuni. Aceste locuri sunt potrivite pentru construcțiile lor, în formă de colibe, zăgazuri sau sate. În cazul în care nu există un lac potrivit pentru a-şi construi bârlogul, castorii își fac propriul lac, construind un baraj pentru a opri un râu. Activitatea lor se desfășoară în tot cursul anului. Pagubele provocate de castori, precum şi goana pentru obținerea blănii lor prețioase au condus la o vânare intensă și, în unele locuri, la eliminarea acestor mamifere. În noiembrie 2006, România a importat din Germania castori în vederea repopulării zonei Văii Argeșului și a afluenţilor Oltului mijlociu şi superior.

Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata): are un corp de dimensiuni mici, lungimea 4- 5 cm. Corpul este aplatizat, capul mare. Spatele este cafeniu-pământiu sau cenuşiu, sau măsliniu. Partea ventrală este marmorată, albastru-cenuşiu cu câmpuri galbene, cu sau fără puncte albe. Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică. Trăieşte de preferinţă în smârcuri, în ape stătătoare. Hrana constă din insecte, viermi, moluşte mici, terestre şi acvatice. Specia este prezent în zona de deal și de munte.

Triton cu creastă (Triturus cristatus): este cea mai mare specie de triton din România. Masculul 13- 4 cm, femela 16-18 cm. În timpul reproducerii, femela are un şanţ longitudinal dorsal, iar masculul o creastă dorsală înaltă, zimţată, întreruptă brusc printr-o șa la baza cozii. Masculii au o coloraţie vie, specifică: dorsal cafenie-măslinie, cu pete de un negru intens. Abdomenul roşu-gălbui, pătat cu negru. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m, mai rar este prezent și până la 2000 m. Consumă râme, limacşi, artropode, mormoloci şi tritoni mai mici. Este o specie vulnerabilă, în anumite zone chiar periclitată.

Stânjenelul (Iris aphylla ssp hungarica): este o subspecie rară. Exemplarele din subspecia hungarica sunt deseori mai înalte decât cele din genul principal. Înfloreşte în lunile aprilie-mai, florile încep să se deschidă începând de sus în jos. Florile sunt mari, de culoare albastru-violet, cu peri alb-galbeni pe partea superioară.

Fluturaşul purpuriu (Lycaena dispar): este un fluture care trăieşte pe pajiști înmlăștinite sau umede, bogate în specii de plante din genul  Rumex. Zboară din luna mai până la mijlocul lunii septembrie. În România sunt prezente numeroase colonii și populații cu număr mare de indivizi. Datorită drenării zonelor umede, unele populații și colonii au dispărut sau se află în pragul dispariției (Banat, Muntenia). Statutul speciei în România este vulnerabil (VU).

Albiliţa portocalie (Colias myrmidone): este un fluture ușor de recunoscut datorită coloritului dorsal galben strălucitor. Trăieşte în fâneţe, păşuni, tufărişuri. Zboară de două ori pe an: sfârșitul lunii mai- mijlocul lunii iunie si mijlocul lui iulie- septembrie. Femela depune ouăle pe suprafața superioară a frunzelor. Larvele se hrănesc cu  plantele Cytisus ratisbonensis și C. capitatus. În prezent statutul speciei este vulnerabil

Supafața teritoriuui este de 917 ha.  Situl se suprapune cu situl Munții Bodoc- Baraolt.
Zona oferă o mare gamă de valori științifice: biologice, geologice, și arheologice. Pe dealul Tyiszk au
fost descoperite vestigiile archeologice ale  culturii de la Aruișd. Situl găzduieşte numeroase
specii de stepă, într-o regiune de dealuri înalte şi muntoase. Speciile de plante de stepă sunt
localizate pe versanţii sudici şi vestici ai dealurilor Ciocaş, Beldie şi Viţelului. În sit a fost
identificat un habitat de interes european prioritar, tufărişuri subcontinentale peri-panonice şi şase specii de interes comunitar.

40A0*Tufărişuri subcontinentale peri-panonice