Evenimente proprii

„Mesagerii primăverii”, primele rândunele, se vor întoarce în curând. Le putem face mult rău, dar îi putem ajuta pe acești neobosiți prădători ai insectelor. NU le dărâmați cuiburile și tulburați activitatea, căci ei vor mulțumi omenia noastră prin munca harnică. Îi putem ajuta punând apă curată într-un vas, dar putem chiar încerca să-i invităm la casa nostră de reședință cu un cuib artificial.
Mai pe larg despre realizarea cuiburilor artificiale: https://www.sor.ro/.../info_-prezentare_Cuiburi...

Foto: https://pixabay.com/photos/swallow-nest-young-birds-5212849/

Caprimulg (Caprimulgus europaeus), ordinul (Caprimulgiformes), familia (Caprimulgidae). Este  o specie caracteristică zonelor deschise, aride reprezentate de rarişti ale pădurilor de conifere sau de amestec şi în păşuni. Lungimea corpului este de 25-30 cm şi are o greutate de 50-100 g. Aripile sunt lungi, cu o anvergură de circa 53-64 cm. Este o specie prezentă în cea mai mare parte a continentului european. Este o specie teritorială ce îşi protejează teritoriul prin cântecul repetat îndelung. Este monogamă pe o perioadă îndelungată, uneori pe viaţă. Cuibăreşte pe sol, în scobituri de pe pajişti sau la adăpostul copacilor sau tufişurilor. Atunci când este ameninţată la cuib, femela atrage urmăritorul, simulând un comportament ce sugerează că este rănită fie la sol, fie pe o creangă. Cuibul poate fi utilizat mai mulţi ani succesiv. Iernează în Africa. Femela depune 2 ouă. Incubaţia durează în jur de 17-18 zile şi este asigurată în special de femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul.
Populaţia europeană este mare, cuprinsă între 470.000-1.000.000 de perechi. Populaţia estimată în România este de 12000-15000 de perechi. În ROSPA0082 trăiescc apoximativ 50-60 de perechi.
Degradarea habitatelor şi folosirea pe scară largă a pesticidelor sunt principalele pericole ce afectează specia. Reducerea pesticidelor folosite în agricultură şi un management prietenos al pajiştilor şi pădurilor, cu păstrarea rariştilor, contribuie la conservarea speciei.

Foto: Sas Tibor

În cadrul monitorizării populației speciilor de păsări protejate, zăpada proaspătă de aseară semnalează numeroase evenimente, arătând biodiversitatea sitului Natura 2000 Mții Bodoc-Baraolt.

Barza albă (Ciconia ciconia). Aparţine ordinului (Ciconiiformes), familia (Ciconiidae), este o specie caracteristică păşunilor umede şi zonelor mlăştinoase. Este răspândit aproape în toată Europa, Africa de Nord, Asia Mică.
Lungimea corpului este de 100-110 cm, înălţimea corpului este de110-125 cm şi are o greutate de 2,5-4,5 kg. Anvergura aripilor este cuprinsă între 180-220 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Se hrăneşte cu broaşte, şoareci, insecte, cârtiţe, pui de pasăre şi iepure, melci, şerpi şi şopârle.
Fiind o specie obişnuită cu prezenţa umană, foloseşte ca suport pentru cuib stâlpii reţelelor de medie tensiune şi coşurile caselor.
Iernează în Africa, populaţia din Europa de Est migrează spre sud prin traversarea Bosforului.
Soseşte la începutul lunii martie din cartierele de iernare. Cuibul este construit de către perechea monogamă şi folosit de mai mulţi ani. Femela depune 3-4 ouă Încubaţia e asigurată de ambii părinţi. După 33-34 de zile, puii eclozează şi sunt hrăniţi de părinţi la cuib timp de 58-64 de zile după care încep să zboare. Mai sunt hărniţi de căte părinţi apoximatv 7-20 zile.
Populaţia estimată a speciei este semnificativă, cuprinsă între 180.000-220.000 de perechi. Populaţia estimată în România este de 4.000-5.000 de perechi. În imediata vecinătate a rezervaţiei ROSPA0082 cuibăresc apoximativ 35-40 de perechi, în localităţile limitrofe cu aria naturală protejată Munţii Bodoc Baraolt.
Electrocutarea păsărilor şi desecarea zonelor umede sunt principalele ameninţări ce afectează specia în zonele de cuibărit din Europa. Instalarea de platforme artificiale pe stâlpii reţelelor de tensiune medie şi izolarea reţelelor electrice pot reduce considerabil mortalitatea acestei specii.

Foto: Szabó József

Este ziua aniversării semnării Convenției de la Washington din 1973 privind comerțul internațional cu specii de faună și floră sălbatice pe cale de dispariție. Ziua Mondială înseamnă însă mai mult, încearcă atragerea atenției asupra necesității de a proteja fauna și flora sălbatică.
Potrivit Listei Roșii întocmite de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), peste 8.400 de specii de floră și faună sălbatică se află într-o situație critică, iar aproape 30.000 sunt amenințate cu dispariția.
Una dintre cele mai mari valori ale ariei protejate Munții Bodoc-Baraolt este acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). Supraviețuirea sa necesită atât păduri bătrâne (cuibărire), cât și pajiști și terenuri arabile utilizate în mod cât mai prietenos cu natura (hrănire).
Textul convenției: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:22015A0319(01)&from=LV
Situl oficial: https://www.wildlifeday.org/